Hartuirea si persecutia, izolarea de mediul lor familial si social, limitarea libertatii sau subminarea stimei de sine sunt cateva dintre mecanismele folosite de abuzator pentru a transforma victima intr-o persoana dependenta.
Potrivit studiilor de Psihologie si Psihiatrie, trasaturile abuzive sunt create in miezul unui sistem bazat pe inegalitati. Adica perceptia triumfului ca o consecinta a abuzului de putere in cadrul societatii noastre.
Hartuirea si persecutia, izolarea de mediul lor familial si social, limitarea libertatii sau subminarea stimei de sine sunt cateva dintre mecanismele folosite de abuzator pentru a transforma victima in cineva dependent, ceea ce normalizeaza comportamentul de abuz.
In cazul violentei de gen , ciclul abuzului psihologic este evidentiat prin auzirea unor fraze precum „Nu-i place sa ies cu prietenii barbati” sau „Nu pot sa merg pentru ca nu ma lasa sa ies afara”. singur.” Aceste controale impuse de individul abuziv sunt semne clare ale abuzului de putere exercitat de barbat fata de femeie, devalorizant si generand un sentiment de vinovatie pentru felul sau de a actiona, de a gandi sau de a fi.
Exploatarea vinovatiei ca instrument de control pentru satisfacerea agresorului poate declansa ceea ce numim „ Sindromul Stockholm ”, in care victima incearca sa evite situatiile conflictuale care pot duce la certuri, violenta sau chiar sfarsitul „relatiei”.
Ciclul de abuz
La abuzatorul adult, ciclul abuzului psihologic are loc de la varste foarte fragede, in care acesta a fost victima unui abuz care se extinde pana la adolescenta. In cadrul nucleelor familiale, se observa de obicei un mediu de violenta verbala si fizica extrema, in care frica, controlul, abandonul functional si chiar pedeapsa fara motiv sunt o parte fireasca a convietuirii.
Profilul abuzatorului
Printre cele mai comune caracteristici ale unui individ cu comportament abuziv putem aminti urmatoarele:
Posesie, dominatie si niveluri ridicate de cerere
Primul pas este generarea izolarii cuplului de mediul lor familial si social, deoarece pleaca de la principiul ca cealalta persoana ii apartine. El foloseste ridicolul public, ridicolul si neghina pentru a transforma personalitatea victimei sale, slabind-o datorita pierderii sprijinului extern si transformand-o intr-o fiinta dependenta pentru ca „nu esti niciodata suficient de bun sau bun”.
Egocentrism
Un abuzator este centrul universului. Totul se invarte in jurul lui sau al ei – desi el insista ca nu este asa. Fa intotdeauna ce vrea persoana care abuzeaza pentru ca daca nu, se supara si creeaza un conflict.
Partenerul tau nu este important, este un anexa care trebuie dezvoltat in jurul lui sau ei. Natura lor controlanta il impiedica pe celalalt sa-si exercite independenta si orice trasatura de libertate va produce evenimente foarte violente.
Personaj prost
Orice act de furie va fi intotdeauna vina celuilalt. El va folosi orice actiune sau inactiune a altora pentru a-si justifica proasta dispozitie. Nu isi asuma niciodata responsabilitatea pentru ceva, deoarece vina este a altora.
Ridicul si umilirea publica
Un episod foarte des intalnit este ridiculizarea sau exagerarea defectelor partenerului tau in fata familiei sau prietenilor in timpul evenimentelor sociale. Generarea de batjocura din imperfectiunile victimei este o caracteristica determinanta a abuzului psihologic. Nu exista nicio sarbatoare a realizarilor sau progresului cuplului. El va incerca sa demeriteze orice virtute in public pentru a genera sentimentul ca nimic nu se face vreodata bine.
Paranoia
Persoana care exercita abuzul psihologic intareste ideea ca toata lumea vrea sa profite de el, de bunurile sale, pe scurt; a tot ceea ce el sau ea a realizat sau poseda.
control excesiv
Isi monitorizeaza victima zilnic si constant. Nevoia lui de a controla si de a cunoaste totul, el este specializat in interogatorii care urmaresc sa atinga un pic de contradictie sau minciuna. Pentru abuzator, cealalta persoana este obiectul sau si exercita posesia ca drept dobandit.
violenta si agresivitatea
Executa actiuni violente care merg de la mai putin la mai mult. De exemplu, evenimentele „nevinovate” precum aruncarea a ceva pe jos devin situatii de agresiune fizica fata de cealalta persoana. Daca cineva pe care il cunosti sau tu insuti ajunge la acest nivel, cel mai bine este sa scapi imediat si sa faci o plangere la institutiile relevante.
In aceste paragrafe pare foarte usor sa stabilesti daca esti victima abuzului psihologic si sa iesi din acel cerc bolnav. Cu toate acestea, nu este. Individul abuziv incearca sa-si tina victima legata si foloseste multe resurse psihologice pe care le-a perfectionat de-a lungul timpului.