Majoritatea parintilor incearca din rasputeri sa-si convinga copiii sa manance, dar unii parinti se confrunta cu problema opusa: copilul care mananca (si mananca…si mananca…) pana cand ajunge, in mod vizibil, supraponderal.
Nu ma refer la copiii cu probleme hormonale, de acestia ar trebui sa se ocupe un doctor. Vorbesc despre copiii care pur si simplu nu se opresc din mancat. Baga in ei tot felul de prostii, mananca intre mese, se indoapa la petreceri.
Copilul supraponderal primeste din start o lovitura usturatoare: ceilalti copii – care pot fi pe cat de destepti, pe atat de cruzi – il tachineaza fara mila. Chiar si adultii pot avea prejudecati fata de micutul „grasan”. Copilul supraponderal nu poate tine pasul cu ceilalti la sport, la joaca, si devine de obicei retras, cu respectul de sine facut tandari. Cu cat se ingrasa mai tare, cu atat interesul fata de exercitiile fizice ii slabeste. Se poate forma un cerc vicios, iar tu, in calitate de parinte, nu poti permite sa se intample asa ceva.
Intreaba-te: De ce e copilul meu asa de gras? Iei in serios zicala „gras si frumos” sau, dimpotriva, esti obsedata de standardele fizice modern? Un copil care prin constitutie, nu va fi niciodata slab poate fi disperat ca nu e in stare sa atinga acest ideal si se poate revolta impotriva lui mancand prea mult. Alti copii dolofani au fost, in schimb, rasfatati prea tare. Parintii si mai ales bunicii, nu vor sa le spuna nu si, din nefericire, infiorator de multe alimente cu gust bun nu sunt sanatoase. Unii copii sunt obisnuiti sa obtina pe loc tot ce doresc.
Multi parinti de copii mofturosi la mancare afirma in gluma ca ar fi in stare de orice ca sa aiba si ei problema asta. In realitate, pentru copilul supraponderal si parintii lui, problema e cat se poate de serioasa.
Ce sa faci?
Nu-l forta sa slabeasca. Arata-i ca el e responsabil de ce si cat mananca. Trebuie sa discuti cu un doctor pentru a te asigura ca greutate in plus nu este o problema medicala si pentru a alcatui, cu ajutorul lui, un program alimentar sigur si practic. Regimul de slabire – mai ales la fetite – poate fi dus la extrem. Dar, cu siguranta merita incercat cat mai devreme posibil, pentru a nu ajunge in situatia de a-ti reprosa ca nu ai facut nimic pentru copilul tau. Implica-l pe cel mic in alcatuirea unui regim rational si infraneaza-ti tendintele dictatoriale si nu-i interzice chiar tot ce e bun. Lasa-l sa manance tort la zile de nastere sau alte ocazii speciale. Un mic rabat, din cand in cand, face parte din atitudinea realista. Daca nu ai de la inceput cooperarea copilului, totul este sortit esecului. Trebuie sa inteleaga ca este vorba de propriul corp. Vezi aici ce produse sunt necesare pentru o alimentatie sanatoasa a celor mici.
Trebuie sa vrea sa slabeasca. In mod paradoxal, cu cat este tachinat mai mult, cu atat are o parere mai proasta despre el insusi si este mai putin motivat sa dea jos kilogramele. Dupa ce ti-ai convins copilul sa-si asume responsabilitatea, e timpul sa ti-o asumi si tu. Trebuie sa realizezi ca esti un model pentru copil.
Revizuieste-ti cu toata exigenta frigiderul si camara. Ai grija sa existe in casa multe fructe si legume si spune-i copilului ca din acestea poate manca dupa pofta inimii. Trebuie sa intelegi ca menirea ta nu este sa-l faci pe copil fericit tot timpul; de fapt, pe termen lung, a obtine mereu tot ce vrei te poate face „nefericit”.
Invata-ti copilul cu autodisciplina. Nu incerca sa-i controlezi copilului programul alimentar. Trebuie sa-si asume responsabilitatea, altfel nu se poate. Daca il bati la cap, se va revolta si va manca pe furis. Nu exagera, greutatea naturala a copilului tau s-ar putea sa nu fie chiar asa mica. Nu trebuie sa faci prea multe comentarii despre greutatea lui.
Nu uita de incurajarile mult dorite de oricine: „Bravo, faci eforturi serioase sa mananci corect!”, mai ales copiilor care sunt din ce in ce mai interesati de aspectul fizic.